REGULAMENT nr. 679 din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor)

PARLAMENTUL EUROPEAN ŞI CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

având în vedere Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, în special articolul 16, având în vedere propunerea Comisiei Europene, după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naţionale,
având în vedere avizul Comitetului Economic şi Social European (1),
(1)JO C 229, 31.7.2012, p. 90. având în vedere avizul Comitetului Regiunilor (2),
(2)JO C 391, 18.12.2012, p. 127. hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară (3),
(3)Poziţia Parlamentului European din 12 martie 2014 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial) şi
Poziţia în primă lectură a Consiliului din 8 aprilie 2016 (nepublicată încă în Jurnalul Oficial).
Poziţia Parlamentului European din 14 aprilie 2016. întrucât:
(1)Protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal
este un drept fundamental. Articolul 8 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a
Uniunii Europene ("carta") şi articolul 16 alineatul (1) din Tratatul privind funcţionarea
Uniunii Europene (TFUE) prevăd dreptul oricărei persoane la protecţia datelor cu caracter
personal care o privesc.
(2)Principiile şi normele referitoare la protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte
prelucrarea datelor lor cu caracter personal ar trebui, indiferent de cetăţenia sau de locul de
reşedinţă al persoanelor fizice, să respecte drepturile şi libertăţile fundamentale ale acestora,
în special dreptul la protecţia datelor cu caracter personal. Prezentul regulament urmăreşte să
contribuie la realizarea unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie şi a unei uniuni
economice, la progresul economic şi social, la consolidarea şi convergenţa economiilor în
cadrul pieţei interne şi la bunăstarea persoanelor fizice.
(3)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului (4) vizează armonizarea
nivelului de protecţie a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce
priveşte activităţile de prelucrare şi asigurarea liberei circulaţii a datelor cu caracter personal
între statele membre.
(4)Directiva 95/46/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 1995
privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter
personal şi libera circulaţie a acestor date (JO L 281, 23.11.1995, p. 31).
(4)Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui să fie în serviciul cetăţenilor. Dreptul la
protecţia datelor cu caracter personal nu este un drept absolut; acesta trebuie luat în
considerare în raport cu funcţia pe care o îndeplineşte în societate şi echilibrat cu alte drepturi
fundamentale, în conformitate cu principiul proporţionalităţii. Prezentul regulament respectă
toate drepturile fundamentale şi libertăţile şi principiile recunoscute în cartă astfel cum sunt
consacrate în tratate, în special respectarea vieţii private şi de familie, a reşedinţei şi a
comunicaţiilor, a protecţiei datelor cu caracter personal, a libertăţii de gândire, de conştiinţă şi
de religie, a libertăţii de exprimare şi de informare, a libertăţii de a desfăşura o activitate
comercială, dreptul la o cale de atac eficientă şi la un proces echitabil, precum şi diversitatea
culturală, religioasă şi lingvistică.
(5)Integrarea economică şi socială care rezultă din funcţionarea pieţei interne a condus la o
creştere substanţială a fluxurilor transfrontaliere de date cu caracter personal. Schimbul de
date cu caracter personal între actori publici şi privaţi, inclusiv persoane fizice, asociaţii şi
întreprinderi, s-a intensificat în întreaga Uniune. Conform dreptului Uniunii, autorităţile
naţionale din statele membre sunt chemate să coopereze şi să facă schimb de date cu
caracter personal pentru a putea să îşi îndeplinească atribuţiile sau să execute sarcini în
numele unei autorităţi dintr-un alt stat membru.
(6)Evoluţiile tehnologice rapide şi globalizarea au generat noi provocări pentru protecţia
datelor cu caracter personal. Amploarea colectării şi a schimbului de date cu caracter
personal a crescut în mod semnificativ. Tehnologia permite atât societăţilor private, cât şi
autorităţilor publice să utilizeze date cu caracter personal la un nivel fără precedent în cadrul
activităţilor lor. Din ce în ce mai mult, persoanele fizice fac publice la nivel mondial informaţii
cu caracter personal. Tehnologia a transformat deopotrivă economia şi viaţa socială şi ar
trebui să faciliteze în continuare libera circulaţie a datelor cu caracter personal în cadrul
Uniunii şi transferul către ţări terţe şi organizaţii internaţionale, asigurând, totodată, un nivel
ridicat de protecţie a datelor cu caracter personal.
(7)Aceste evoluţii impun un cadru solid şi mai coerent în materie de protecţie a datelor în
Uniune, însoţit de o aplicare riguroasă a normelor, luând în considerare importanţa creării
unui climat de încredere care va permite economiei digitale să se dezvolte pe piaţa internă.
Persoanele fizice ar trebui să aibă control asupra propriilor date cu caracter personal, iar
securitatea juridică şi practică pentru persoane fizice, operatori economici şi autorităţi publice
ar trebui să fie consolidată.
(8)În cazul în care prezentul regulament prevede specificări sau restricţionări ale normelor
sale de către dreptul intern, statele membre pot, în măsura în care acest lucru este necesar
pentru coerenţă şi pentru a asigura înţelegerea dispoziţiilor naţionale de către persoanele
cărora li se aplică acestea, să încorporeze elemente din prezentul regulament în dreptul lor
intern.
(9)Obiectivele şi principiile Directivei 95/46/CE rămân solide, dar aceasta nu a prevenit
fragmentarea modului în care protecţia datelor este pusă în aplicare în Uniune, insecuritatea
juridică sau percepţia publică larg răspândită conform căreia există riscuri semnificative
pentru protecţia persoanelor fizice, în special în legătură cu activitatea online. Diferenţele
dintre nivelurile de protecţie a drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice, în special a
dreptului la protecţia datelor cu caracter personal, în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu
caracter personal din statele membre pot împiedica libera circulaţie a datelor cu caracter
personal în întreaga Uniune. Aceste diferenţe pot constitui, prin urmare, un obstacol în
desfăşurarea de activităţi economice la nivelul Uniunii, pot denatura concurenţa şi pot
împiedica autorităţile să îndeplinească responsabilităţile care le revin în temeiul dreptului
Uniunii. Această diferenţă între nivelurile de protecţie este cauzată de existenţa unor
deosebiri în ceea ce priveşte transpunerea şi aplicarea Directivei 95/46/CE.
(10)Pentru a se asigura un nivel consecvent şi ridicat de protecţie a persoanelor fizice şi
pentru a se îndepărta obstacolele din calea circulaţiei datelor cu caracter personal în cadrul
Uniunii, nivelul protecţiei drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice în ceea ce priveşte
prelucrarea unor astfel de date ar trebui să fie echivalent în toate statele membre. Aplicarea
consecventă şi omogenă a normelor în materie de protecţie a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale ale persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter
personal ar trebui să fie asigurată în întreaga Uniune. În ceea ce priveşte prelucrarea datelor
cu caracter personal în vederea respectării unei obligaţii legale, a îndeplinirii unei sarcini care
serveşte unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorităţii publice cu care este
învestit operatorul, statelor membre ar trebui să li se permită să menţină sau să introducă
dispoziţii de drept intern care să clarifice într-o mai mare măsură aplicarea normelor
prezentului regulament. În coroborare cu legislaţia generală şi orizontală privind protecţia
datelor, prin care este pusă în aplicare Directiva 95/46/CE, statele membre au mai multe
legi sectoriale specifice în domenii care necesită dispoziţii mai precise. Prezentul regulament
oferă, de asemenea, statelor membre o marjă de manevră în specificarea normelor sale,
inclusiv în ceea ce priveşte prelucrarea categoriilor speciale de date cu caracter personal
("date sensibile"). În acest sens, prezentul regulament nu exclude dreptul statelor membre
care stabileşte circumstanţele aferente unor situaţii de prelucrare specifice, inclusiv stabilirea
cu o mai mare precizie a condiţiilor în care prelucrarea datelor cu caracter personal este
legală.
(11)Protecţia efectivă a datelor cu caracter personal în întreaga Uniune necesită nu numai
consolidarea şi stabilirea în detaliu a drepturilor persoanelor vizate şi a obligaţiilor celor care
prelucrează şi decid prelucrarea datelor cu caracter personal, ci şi competenţe echivalente
pentru monitorizarea şi asigurarea conformităţii cu normele de protecţie a datelor cu caracter
personal şi sancţiuni echivalente pentru infracţiuni în statele membre.
(12)Articolul 16 alineatul (2) din TFUE mandatează Parlamentul European şi Consiliul să
stabilească normele privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu
caracter personal, precum şi normele privind libera circulaţie a acestor date.
(13)În vederea asigurării unui nivel uniform de protecţie pentru persoanele fizice în întreaga
Uniune şi a preîntâmpinării discrepanţelor care împiedică libera circulaţie a datelor în cadrul
pieţei interne, este necesar un regulament în scopul de a furniza securitate juridică şi
transparenţă pentru operatorii economici, inclusiv microîntreprinderi şi întreprinderi mici şi
mijlocii, precum şi de a oferi persoanelor fizice în toate statele membre acelaşi nivel de
drepturi, obligaţii şi responsabilităţi opozabile din punct de vedere juridic pentru operatori şi
persoanele împuternicite de aceştia, pentru a se asigura o monitorizare coerentă a prelucrării
datelor cu caracter personal, sancţiuni echivalente în toate statele membre, precum şi
cooperarea eficace a autorităţilor de supraveghere ale diferitelor state membre. Pentru buna
funcţionare a pieţei interne este necesar ca libera circulaţie a datelor cu caracter personal în
cadrul Uniunii să nu fie restricţionată sau interzisă din motive legate de protecţia persoanelor
fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal. Pentru a se lua în
considerare situaţia specifică a microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii,
prezentul regulament include o derogare pentru organizaţiile cu mai puţin de 250 de angajaţi
în ceea ce priveşte păstrarea evidenţelor. În plus, instituţiile şi organele Uniunii şi statele
membre şi autorităţile lor de supraveghere sunt încurajate să ia în considerare necesităţile
specifice ale microîntreprinderilor şi ale întreprinderilor mici şi mijlocii în aplicarea prezentului
regulament. Noţiunea de microîntreprinderi şi de întreprinderi mici şi mijlocii ar trebui să se
bazeze pe articolul 2 din anexa la Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei (1).
(1)Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei din 6 mai 2003 privind definirea
microîntreprinderilor şi a întreprinderilor mici şi mijlocii [C(2003) 1422] (JO L 124, 20.5.2003,
p. 36).
(14)Protecţia conferită de prezentul regulament ar trebui să vizeze persoanele fizice,
indiferent de cetăţenia sau de locul de reşedinţă al acestora, în ceea ce priveşte prelucrarea
datelor cu caracter personal ale acestora. Prezentul regulament nu se aplică prelucrării
datelor cu caracter personal care privesc persoane juridice şi, în special, întreprinderi cu
personalitate juridică, inclusiv numele şi tipul de persoană juridică şi datele de contact ale
persoanei juridice.
(15)Pentru a preveni apariţia unui risc major de eludare, protecţia persoanelor fizice ar trebui
să fie neutră din punct de vedere tehnologic şi să nu depindă de tehnologiile utilizate.
Protecţia persoanelor fizice ar trebui să se aplice prelucrării datelor cu caracter personal prin
mijloace automatizate, precum şi prelucrării manuale, în cazul în care datele cu caracter
personal sunt cuprinse sau destinate să fie cuprinse într-un sistem de evidenţă. Dosarele sau
seturile de dosare, precum şi copertele acestora, care nu sunt structurate în conformitate cu
criterii specifice nu ar trebui să intre în domeniul de aplicare al prezentului regulament.
(16)Prezentul regulament nu se aplică chestiunilor de protecţie a drepturilor şi libertăţilor
fundamentale sau la libera circulaţie a datelor cu caracter personal referitoare la activităţi
care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, de exemplu activităţile privind
securitatea naţională. Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter
personal de către statele membre atunci când acestea desfăşoară activităţi legate de politica
externă şi de securitatea comună a Uniunii.
(17)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului (2) se aplică
prelucrării de date cu caracter personal de către instituţiile, organele, oficiile şi agenţiile
Uniunii. Regulamentul (CE) nr. 45/2001 şi alte acte juridice ale Uniunii aplicabile unei
asemenea prelucrări a datelor cu caracter personal ar trebui adaptate la principiile şi normele
stabilite în prezentul regulament şi aplicate în conformitate cu prezentul regulament. În
vederea asigurării unui cadru solid şi coerent în materie de protecţie a datelor în Uniune, ar
trebui ca după adoptarea prezentului regulament să se aducă Regulamentului (CE) nr.
45/2001 adaptările necesare, astfel încât acestea să poată fi aplicate odată cu prezentul
regulament.
(2)Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18
decembrie 2000 privind protecţia persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal de către instituţiile şi organele comunitare şi privind libera circulaţie a
acestor date (JO L 8, 12.1.2001, p. 1).
(18)Prezentul regulament nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către o
persoană fizică în cadrul unei activităţi exclusiv personale sau domestice şi care, prin urmare,
nu are legătură cu o activitate profesională sau comercială. Activităţile personale sau
domestice ar putea include corespondenţa şi repertoriul de adrese sau activităţile din cadrul
reţelelor sociale şi activităţile online desfăşurate în contextul respectivelor activităţi. Cu toate
acestea, prezentul regulament se aplică operatorilor sau persoanelor împuternicite de
operatori care furnizează mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal pentru astfel
de activităţi personale sau domestice.
(19)Protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal
de către autorităţile competente în scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi
penale a infracţiunilor sau al executării pedepselor, inclusiv al protejării împotriva
ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi al prevenirii acestora, precum şi libera circulaţie a
acestor date, face obiectul unui act juridic specific al Uniunii. Prin urmare, prezentul
regulament nu ar trebui să se aplice activităţilor de prelucrare în aceste scopuri. Cu toate
acestea, datele cu caracter personal prelucrate de către autorităţile publice în temeiul
prezentului regulament, atunci când sunt utilizate în aceste scopuri, ar trebui să fie
reglementate printr-un act juridic mai specific al Uniunii, şi anume Directiva (UE) 2016/680
a Parlamentului European şi a Consiliului (1). Statele membre pot încredinţa autorităţilor
competente în sensul Directivei (UE) 2016/680 sarcini care nu sunt neapărat îndeplinite în
scopul prevenirii, investigării, depistării sau urmăririi penale a infracţiunilor sau al executării
pedepselor, inclusiv al protejării împotriva ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi al
prevenirii acestora, astfel încât prelucrarea datelor cu caracter personal pentru alte scopuri, în
măsura în care se încadrează în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii, să intre în domeniul
de aplicare al prezentului regulament.
(1)Directiva (UE) 2016/680 a Parlamentului European şi a Consiliului din 27 aprilie 2016
privind protecţia persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal de
către autorităţile competente în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a
infracţiunilor sau al executării pedepselor şi privind libera circulaţie a acestor date şi de
abrogare a Deciziei-cadru 2008/977/JAI a Consiliului (a se vedea pagina 89 din prezentul
Jurnal Oficial).
În ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de către aceste autorităţi
competente în scopuri care intră în domeniul de aplicare al prezentului regulament, statele
membre ar trebui să poată menţine sau introduce dispoziţii mai detaliate pentru a adapta
aplicarea normelor din prezentul regulament. Aceste dispoziţii pot stabili mai precis cerinţe
specifice pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către respectivele autorităţi
competente în aceste alte scopuri, ţinând seama de structura constituţională, organizatorică şi
administrativă a statului membru în cauză. Atunci când prelucrarea de date cu caracter
personal de către organisme private face obiectul prezentului regulament, prezentul
regulament ar trebui să prevadă posibilitatea ca statele membre, în anumite condiţii, să
impună prin lege restricţii asupra anumitor obligaţii şi drepturi, în cazul în care asemenea
restricţii constituie o măsură necesară şi proporţională într-o societate democratică în scopul
garantării unor interese specifice importante, printre care se numără siguranţa publică şi
prevenirea, investigarea, depistarea şi urmărirea penală a infracţiunilor sau executarea
pedepselor, inclusiv protejarea împotriva ameninţărilor la adresa siguranţei publice şi
prevenirea acestora. Acest lucru este relevant, de exemplu, în cadrul combaterii spălării de
bani sau al activităţilor laboratoarelor criminalistice.
(20)Deşi prezentul regulament se aplică, inter alia, activităţilor instanţelor şi ale altor
autorităţi judiciare, dreptul Uniunii sau al statelor membre ar putea să precizeze operaţiunile
şi procedurile de prelucrare în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal de
către instanţe şi alte autorităţi judiciare. Prelucrarea datelor cu caracter personal nu ar trebui
să fie de competenţa autorităţilor de supraveghere în cazul în care instanţele îşi exercită
atribuţiile judiciare, în scopul garantării independenţei sistemului judiciar în îndeplinirea
sarcinilor sale judiciare, inclusiv în luarea deciziilor. Supravegherea unor astfel de operaţiuni
de prelucrare a datelor ar trebui să poată fi încredinţată unor organisme specifice din cadrul
sistemului judiciar al statului membru, care ar trebui să asigure în special respectarea
normelor prevăzute de prezentul regulament, să sensibilizeze membrii sistemului judiciar cu
privire la obligaţiile care le revin în temeiul prezentului regulament şi să trateze plângerile în
legătură cu astfel de operaţiuni de prelucrare a datelor.
(21)Prezentul regulament nu aduce atingere aplicării Directivei 2000/31/CE a
Parlamentului European şi a Consiliului (2), în special normelor privind răspunderea
furnizorilor intermediari de servicii prevăzute la articolele 12-15 din directiva menţionată.
Respectiva directivă îşi propune să contribuie la buna funcţionare a pieţei interne, prin
asigurarea liberei circulaţii a serviciilor societăţii informaţionale între statele membre.
(2)Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind
anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului
electronic, pe piaţa internă (directiva privind comerţul electronic) (JO L 178, 17.7.2000, p. 1).
(22)Orice prelucrare a datelor cu caracter personal în cadrul activităţilor unui sediu al unui
operator sau al unei persoane împuternicite de operator din Uniune ar trebui efectuată în
conformitate cu prezentul regulament, indiferent dacă procesul de prelucrare în sine are loc
sau nu în cadrul Uniunii. Sediul implică exercitarea efectivă şi reală a unei activităţi în cadrul
unor înţelegeri stabile. Forma juridică a unor astfel de înţelegeri, prin intermediul unei
sucursale sau al unei filiale cu personalitate juridică, nu este factorul determinant în această
privinţă.
(23)Pentru a se asigura că persoanele fizice nu sunt lipsite de protecţia la care au dreptul în
temeiul prezentului regulament, prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor
vizate care se află pe teritoriul Uniunii de către un operator sau o persoană împuternicită de
acesta care nu îşi are sediul în Uniune ar trebui să facă obiectul prezentului regulament în
cazul în care activităţile de prelucrare au legătură cu oferirea de bunuri sau servicii unor astfel
de persoane vizate, indiferent dacă acestea sunt sau nu legate de o plată. Pentru a determina
dacă un astfel de operator sau o astfel de persoană împuternicită de operator oferă bunuri
sau servicii unor persoane vizate care se află pe teritoriul Uniunii, ar trebui să se stabilească
dacă reiese că operatorul sau persoana împuternicită de operator intenţionează să furnizeze
servicii persoanelor vizate din unul sau mai multe state membre din Uniune. Întrucât simplul
fapt că există acces la un site al operatorului, al persoanei împuternicite de operator sau al
unui intermediar în Uniune, că este disponibilă o adresă de e-mail şi alte date de contact sau
că este utilizată o limbă folosită în general în ţara terţă în care operatorul îşi are sediul este
insuficient pentru a confirma o astfel de intenţie, factori precum utilizarea unei limbi sau a
unei monede utilizate în general în unul sau mai multe state membre cu posibilitatea de a
comanda bunuri şi servicii în respectiva limbă sau menţionarea unor clienţi sau utilizatori care
se află pe teritoriul Uniunii pot conduce la concluzia că operatorul intenţionează să ofere
bunuri sau servicii unor persoane vizate în Uniune.
(24)Prelucrarea datelor cu caracter personal ale persoanelor vizate care se află pe teritoriul
Uniunii de către un operator sau o persoană împuternicită de acesta care nu îşi are sediul în
Uniune ar trebui, de asemenea, să facă obiectul prezentului regulament în cazul în care este
legată de monitorizarea comportamentului unor astfel de persoane vizate, în măsura în care
acest comportament se manifestă pe teritoriul Uniunii. Pentru a se determina dacă o
activitate de prelucrare poate fi considerată ca "monitorizare a comportamentului"
persoanelor vizate, ar trebui să se stabilească dacă persoanele fizice sunt urmărite pe
internet, inclusiv posibila utilizare ulterioară a unor tehnici de prelucrare a datelor cu caracter
personal care constau în crearea unui profil al unei persoane fizice, în special în scopul de a
lua decizii cu privire la aceasta sau de a analiza sau de a face previziuni referitoare la
preferinţele personale, comportamentele şi atitudinile acesteia.
(25)În cazul în care dreptul unui stat membru se aplică în temeiul dreptului internaţional
public, prezentul regulament ar trebui să se aplice, de asemenea, unui operator care nu este
stabilit în Uniune, ci, de exemplu, într-o misiune diplomatică sau într-un oficiu consular al unui
stat membru.
(26)Principiile protecţiei datelor ar trebui să se aplice oricărei informaţii referitoare la o
persoană fizică identificată sau identificabilă. Datele cu caracter personal care au fost supuse
pseudonimizării, care ar putea fi atribuite unei persoane fizice prin utilizarea de informaţii
suplimentare, ar trebui considerate informaţii referitoare la o persoană fizică identificabilă.
Pentru a se determina dacă o persoană fizică este identificabilă, ar trebui să se ia în
considerare toate mijloacele, cum ar fi individualizarea, pe care este probabil, în mod
rezonabil, să le utilizeze fie operatorul, fie o altă persoană, în scopul identificării, în mod direct
sau indirect, a persoanei fizice respective. Pentru a se determina dacă este probabil, în mod
rezonabil, să fie utilizate mijloace pentru identificarea persoanei fizice, ar trebui luaţi în
considerare toţi factorii obiectivi, precum costurile şi intervalul de timp necesare pentru
identificare, ţinându-se seama atât de tehnologia disponibilă la momentul prelucrării, cât şi de
dezvoltarea tehnologică. Principiile protecţiei datelor ar trebui, prin urmare, să nu se aplice
informaţiilor anonime, adică informaţiilor care nu sunt legate de o persoană fizică identificată
sau identificabilă sau datelor cu caracter personal care sunt anonimizate astfel încât persoana
vizată nu este sau nu mai este identificabilă. Prin urmare, prezentul regulament nu se aplică
prelucrării unor astfel de informaţii anonime, inclusiv în cazul în care acestea sunt utilizate în
scopuri statistice sau de cercetare.
(27)Prezentul regulament nu se aplică datelor cu caracter personal referitoare la persoane
decedate. Statele membre pot să prevadă norme privind prelucrarea datelor cu caracter
personal referitoare la persoane decedate.
(28)Aplicarea pseudonimizării datelor cu caracter personal poate reduce riscurile pentru
persoanele vizate şi poate ajuta operatorii şi persoanele împuternicite de aceştia să îşi
îndeplinească obligaţiile de protecţie a datelor. Introducerea explicită a conceptului de
"pseudonimizare" în prezentul regulament nu este destinată să împiedice alte eventuale
măsuri de protecţie a datelor.
(29)Pentru a crea stimulente pentru aplicarea pseudonimizării atunci când sunt prelucrate
date cu caracter personal, ar trebui să fie posibile măsuri de pseudonimizare, permiţând în
acelaşi timp analiza generală, în cadrul aceluiaşi operator atunci când operatorul a luat
măsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru a se asigura că prezentul regulament este
pus în aplicare în ceea ce priveşte respectiva prelucrare a datelor şi că informaţiile
suplimentare pentru atribuirea datelor cu caracter personal unei anumite persoane vizate sunt
păstrate separat. Operatorul care prelucrează datele cu caracter personal ar trebui să indice
persoanele autorizate din cadrul aceluiaşi operator.
(30)Persoanele fizice pot fi asociate cu identificatorii online furnizaţi de dispozitivele,
aplicaţiile, instrumentele şi protocoalele lor, cum ar fi adresele IP, identificatorii cookie sau alţi
identificatori precum etichetele de identificare prin frecvenţe radio. Aceştia pot lăsa urme
care, în special atunci când sunt combinate cu identificatori unici şi alte informaţii primite de
servere, pot fi utilizate pentru crearea de profiluri ale persoanelor fizice şi pentru identificarea
lor.
(31)Autorităţile publice cărora le sunt divulgate date cu caracter personal în conformitate cu
o obligaţie legală în vederea exercitării funcţiei lor oficiale, cum ar fi autorităţile fiscale şi
vamale, unităţile de investigare financiară, autorităţile administrative independente sau
autorităţile pieţelor financiare responsabile de reglementarea şi supravegherea pieţelor
titlurilor de valoare, nu ar trebui să fie considerate destinatari în cazul în care primesc date cu
caracter personal care sunt necesare pentru efectuarea unei anumite anchete de interes
general, în conformitate cu dreptul Uniunii sau cel al statelor membre. Cererile de divulgare
trimise de autorităţile publice ar trebui să fie întotdeauna prezentate în scris, motivate şi
ocazionale şi nu ar trebui să se refere la un sistem de evidenţă în totalitate sau să conducă la
interconectarea sistemelor de evidenţă. Prelucrarea datelor cu caracter personal de către
autorităţile publice respective ar trebui să respecte normele aplicabile în materie de protecţie
a datelor în conformitate cu scopurile prelucrării.
(32)Consimţământul ar trebui acordat printr-o acţiune neechivocă care să constituie o
manifestare liber exprimată, specifică, în cunoştinţă de cauză şi clară a acordului persoanei
vizate pentru prelucrarea datelor sale cu caracter personal, ca de exemplu o declaraţie făcută
în scris, inclusiv în format electronic, sau verbal. Acesta ar putea include bifarea unei căsuţe
atunci când persoana vizitează un site, alegerea parametrilor tehnici pentru serviciile societăţii
informaţionale sau orice altă declaraţie sau acţiune care indică în mod clar în acest context
acceptarea de către persoana vizată a prelucrării propuse a datelor sale cu caracter personal.
Prin urmare, absenţa unui răspuns, căsuţele bifate în prealabil sau absenţa unei acţiuni nu ar
trebui să constituie un consimţământ. Consimţământul ar trebui să vizeze toate activităţile de
prelucrare efectuate în acelaşi scop sau în aceleaşi scopuri. Dacă prelucrarea datelor se face
în mai multe scopuri, consimţământul ar trebui dat pentru toate scopurile prelucrării. În cazul
în care consimţământul persoanei vizate trebuie acordat în urma unei cereri transmise pe cale
electronică, cererea respectivă trebuie să fie clară şi concisă şi să nu perturbe în mod inutil
utilizarea serviciului pentru care se acordă consimţământul.
(33)Adesea nu este posibil, în momentul colectării datelor cu caracter personal, să se
identifice pe deplin scopul prelucrării datelor în scopuri de cercetare ştiinţifică. Din acest
motiv, persoanelor vizate ar trebui să li se permită să îşi exprime consimţământul pentru
anumite domenii ale cercetării ştiinţifice atunci când sunt respectate standardele etice
recunoscute pentru cercetarea ştiinţifică. Persoanele vizate ar trebui să aibă posibilitatea de
a-şi exprima consimţământul doar pentru anumite domenii de cercetare sau părţi ale
proiectelor de cercetare în măsura permisă de scopul preconizat.
(34)Datele genetice ar trebui definite drept date cu caracter personal referitoare la
caracteristicile genetice moştenite sau dobândite ale unei persoane fizice, care rezultă în
urma unei analize a unei mostre de material biologic al persoanei fizice în cauză, în special a
unei analize cromozomiale, a unei analize a acidului dezoxiribonucleic (ADN) sau a acidului
ribonucleic (ARN) sau a unei analize a oricărui alt element ce permite obţinerea unor
informaţii echivalente.
(35)Datele cu caracter personal privind sănătatea ar trebui să includă toate datele având
legătură cu starea de sănătate a persoanei vizate care dezvăluie informaţii despre starea de
sănătate fizică sau mentală trecută, prezentă sau viitoare a persoanei vizate. Acestea includ
informaţii despre persoana fizică colectate în cadrul înscrierii acesteia la serviciile de asistenţă
medicală sau în cadrul acordării serviciilor respective persoanei fizice în cauză, astfel cum sunt
menţionate în Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului (1); un
număr, un simbol sau un semn distinctiv atribuit unei persoane fizice pentru identificarea
singulară a acesteia în scopuri medicale; informaţii rezultate din testarea sau examinarea unei
părţi a corpului sau a unei substanţe corporale, inclusiv din date genetice şi eşantioane de
material biologic; precum şi orice informaţii privind, de exemplu, o boală, un handicap, un risc
de îmbolnăvire, istoricul medical, tratamentul clinic sau starea fiziologică sau biomedicală a
persoanei vizate, indiferent de sursa acestora, ca de exemplu, un medic sau un alt cadru
medical, un spital, un dispozitiv medical sau un test de diagnostic in vitro.
(1)Directiva 2011/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 9 martie 2011 privind
aplicarea drepturilor pacienţilor în cadrul asistenţei medicale transfrontaliere (JO L 88,
4.4.2011, p. 45).
(36)Sediul principal al unui operator în Uniune ar trebui să fie locul în care se află
administraţia centrală a acestuia în Uniune, cu excepţia cazului în care deciziile privind
scopurile şi mijloacele de prelucrare a datelor cu caracter personal se iau într-un alt sediu al
operatorului în Uniune. În acest caz, acesta din urmă ar trebui considerat drept sediul
principal. Sediul principal al unui operator în Uniune ar trebui să fie determinat conform unor
criterii obiective şi ar trebui să implice exercitarea efectivă şi reală a unor activităţi de
gestionare care să determine principalele decizii cu privire la scopurile şi mijloacele de
prelucrare în cadrul unor înţelegeri stabile. Acest criteriu nu ar trebui să depindă de realizarea
prelucrării datelor cu caracter personal în locul respectiv. Prezenţa şi utilizarea mijloacelor
tehnice şi a tehnologiilor de prelucrare a datelor cu caracter personal sau activităţile de
prelucrare nu constituie un sediu principal şi, prin urmare, nu sunt criteriul determinant în
acest sens. Sediul principal al persoanei împuternicite de operator ar trebui să fie locul în care
se află administraţia centrală a acestuia în Uniune sau, în cazul în care nu are o administraţie
centrală în Uniune, locul în care se desfăşoară principalele activităţi de prelucrare în Uniune.
În cazurile care implică atât operatorul, cât şi persoana împuternicită de operator, autoritatea
de supraveghere principală competentă ar trebui să rămână autoritatea de supraveghere a
statului membru în care operatorul îşi are sediul principal, dar autoritatea de supraveghere a
persoanei împuternicite de operator ar trebui considerată ca fiind o autoritate de
supraveghere vizată şi acea autoritate de supraveghere ar trebui să participe la procedura de
cooperare prevăzută de prezentul regulament. În orice caz, autorităţile de supraveghere ale
statului membru sau ale statelor membre în care persoana împuternicită de operator are unul
sau mai multe sedii nu ar trebui considerate ca fiind autorităţi de supraveghere vizate în cazul
în care proiectul de decizie nu se referă decât la operator. În cazul în care prelucrarea este
efectuată de un grup de întreprinderi, sediul principal al întreprinderii care exercită controlul
ar trebui considerat drept sediul principal al grupului de întreprinderi, cu excepţia cazului în
care scopurile şi mijloacele aferente prelucrării sunt stabilite de o altă întreprindere.
(37)Un grup de întreprinderi ar trebui să cuprindă o întreprindere care exercită controlul şi
întreprinderile controlate de aceasta, în cadrul căruia întreprinderea care exercită controlul ar
trebui să fie întreprinderea care poate exercita o influenţă dominantă asupra celorlalte
întreprinderi, de exemplu în temeiul proprietăţii, al participării financiare sau al regulilor care
o reglementează sau al competenţei de a pune în aplicare norme în materie de protecţie a
datelor cu caracter personal. O întreprindere care controlează prelucrarea datelor cu caracter
personal în întreprinderile sale afiliate ar trebui considerată, împreună cu acestea din urmă,
drept "grup de întreprinderi".
(38)Copiii au nevoie de o protecţie specifică a datelor lor cu caracter personal, întrucât pot fi
mai puţin conştienţi de riscurile, consecinţele, garanţiile în cauză şi drepturile lor în ceea ce
priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal. Această protecţie specifică ar trebui să se
aplice în special utilizării datelor cu caracter personal ale copiilor în scopuri de marketing sau
pentru crearea de profiluri de personalitate sau de utilizator şi la colectarea datelor cu
caracter personal privind copiii în momentul utilizării serviciilor oferite direct copiilor.
Consimţământul titularului răspunderii părinteşti nu ar trebui să fie necesar în contextul
serviciilor de prevenire sau consiliere oferite direct copiilor.
(39)Orice prelucrare de date cu caracter personal ar trebui să fie legală şi echitabilă. Ar
trebui să fie transparent pentru persoanele fizice că sunt colectate, utilizate, consultate sau
prelucrate în alt mod datele cu caracter personal care le privesc şi în ce măsură datele cu
caracter personal sunt sau vor fi prelucrate. Principiul transparenţei prevede că orice
informaţii şi comunicări referitoare la prelucrarea respectivelor date cu caracter personal sunt
uşor accesibile şi uşor de înţeles şi că se utilizează un limbaj simplu şi clar. Acest principiu se
referă în special la informarea persoanelor vizate privind identitatea operatorului şi scopurile
prelucrării, precum şi la oferirea de informaţii suplimentare, pentru a asigura o prelucrare
echitabilă şi transparentă în ceea ce priveşte persoanele fizice vizate şi dreptul acestora de a
li se confirma şi comunica datele cu caracter personal care le privesc care sunt prelucrate.
Persoanele fizice ar trebui informate cu privire la riscurile, normele, garanţiile şi drepturile în
materie de prelucrare a datelor cu caracter personal şi cu privire la modul în care să îşi
exercite drepturile în legătură cu prelucrarea. În special, scopurile specifice în care datele cu
caracter personal sunt prelucrate ar trebui să fie explicite şi legitime şi să fie determinate la
momentul colectării datelor respective. Datele cu caracter personal ar trebui să fie adecvate,
relevante şi limitate la ceea ce este necesar pentru scopurile în care sunt prelucrate. Aceasta
necesită, în special, asigurarea faptului că perioada pentru care datele cu caracter personal
sunt stocate este limitată strict la minimum. Datele cu caracter personal ar trebui prelucrate
doar dacă scopul prelucrării nu poate fi îndeplinit în mod rezonabil prin alte mijloace. În
vederea asigurării faptului că datele cu caracter personal nu sunt păstrate mai mult timp
decât este necesar, ar trebui să se stabilească de către operator termene pentru ştergere sau
revizuirea periodică. Ar trebui să fie luate toate măsurile rezonabile pentru a se asigura că
datele cu caracter personal care sunt inexacte sunt rectificate sau şterse. Datele cu caracter
personal ar trebui prelucrate într-un mod care să asigure în mod adecvat securitatea şi
confidenţialitatea acestora, inclusiv în scopul prevenirii accesului neautorizat la acestea sau
utilizarea neautorizată a datelor cu caracter personal şi a echipamentului utilizat pentru
prelucrare.
(40)Pentru ca prelucrarea datelor cu caracter personal să fie legală, aceasta ar trebui
efectuată pe baza consimţământului persoanei vizate sau în temeiul unui alt motiv legitim,
prevăzut de lege, fie în prezentul regulament, fie în alt act din dreptul Uniunii sau din dreptul
intern, după cum se prevede în prezentul regulament, inclusiv necesitatea respectării
obligaţiilor legale la care este supus operatorul sau necesitatea de a executa un contract la
care persoana vizată este parte sau pentru a parcurge etapele premergătoare încheierii unui
contract, la solicitarea persoanei vizate.
(41)Ori de câte ori prezentul regulament face trimitere la un temei juridic sau la o măsură
legislativă, aceasta nu necesită neapărat un act legislativ adoptat de către un parlament, fără
a aduce atingere cerinţelor care decurg din ordinea constituţională a statului membru în
cauză. Cu toate acestea, un astfel de temei juridic sau o astfel de măsură legislativă ar trebui
să fie clară şi precisă, iar aplicarea acesteia ar trebui să fie previzibilă pentru persoanele
vizate de aceasta, în conformitate cu jurisprudenţa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene
("Curtea de Justiţie") şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului.
(42)În cazul în care prelucrarea se bazează pe consimţământul persoanei vizate, operatorul
ar trebui să fie în măsură să demonstreze faptul că persoana vizată şi-a dat consimţământul
pentru operaţiunea de prelucrare. În special, în contextul unei declaraţii scrise cu privire la un
alt aspect, garanţiile ar trebui să asigure că persoana vizată este conştientă de faptul că şi-a
dat consimţământul şi în ce măsură a făcut acest lucru. În conformitate cu Directiva
93/13/CEE a Consiliului (1), ar trebui furnizată o declaraţie de consimţământ formulată în
prealabil de către operator, într-o formă inteligibilă şi uşor accesibilă, utilizând un limbaj clar
şi simplu, iar această declaraţie nu ar trebui să conţină clauze abuzive. Pentru ca acordarea
consimţământului să fie în cunoştinţă de cauză, persoana vizată ar trebui să fie la curent cel
puţin cu identitatea operatorului şi cu scopurile prelucrării pentru care sunt destinate datele
cu caracter personal. Consimţământul nu ar trebui considerat ca fiind acordat în mod liber
dacă persoana vizată nu dispune cu adevărat de libertatea de alegere sau nu este în măsură
să refuze sau să îşi retragă consimţământul fără a fi prejudiciată.
(1)Directiva 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele
încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993, p. 29).
(43)Pentru a garanta faptul că a fost acordat în mod liber, consimţământul nu ar trebui să
constituie un temei juridic valabil pentru prelucrarea datelor cu caracter personal în cazul
particular în care există un dezechilibru evident între persoana vizată şi operator, în special în
cazul în care operatorul este o autoritate publică, iar acest lucru face improbabilă acordarea
consimţământului în mod liber în toate circumstanţele aferente respectivei situaţii particulare.
Consimţământul este considerat a nu fi acordat în mod liber în cazul în care aceasta nu
permite să se acorde consimţământul separat pentru diferitele operaţiuni de prelucrare a
datelor cu caracter personal, deşi acest lucru este adecvat în cazul particular, sau dacă
executarea unui contract, inclusiv furnizarea unui serviciu, este condiţionată de
consimţământ, în ciuda faptului că consimţământul în cauză nu este necesar pentru
executarea contractului.
(44)Prelucrarea ar trebui să fie considerată legală în cazul în care este necesară în cadrul
unui contract sau în vederea încheierii unui contract.
(45)În cazul în care prelucrarea este efectuată în conformitate cu o obligaţie legală a
operatorului sau în cazul în care prelucrarea este necesară pentru îndeplinirea unei sarcini
care serveşte unui interes public sau care face parte din exercitarea autorităţii publice,
prelucrarea ar trebui să aibă un temei în dreptul Uniunii sau în dreptul intern. Prezentul
regulament nu impune existenţa unei legi specifice pentru fiecare prelucrare în parte. Poate fi
suficientă o singură lege drept temei pentru mai multe operaţiuni de prelucrare efectuate în
conformitate cu o obligaţie legală a operatorului sau în cazul în care prelucrarea este
necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care face parte
din exercitarea autorităţii publice. De asemenea, ar trebui ca scopul prelucrării să fie stabilit în
dreptul Uniunii sau în dreptul intern. Mai mult decât atât, dreptul respectiv ar putea să
specifice condiţiile generale ale prezentului regulament care reglementează legalitatea
prelucrării datelor cu caracter personal, să determine specificaţiile pentru stabilirea
operatorului, a tipului de date cu caracter personal care fac obiectul prelucrării, a persoanelor
vizate, a entităţilor cărora le pot fi divulgate datele cu caracter personal, a limitărilor în funcţie
de scop, a perioadei de stocare şi a altor măsuri pentru a garanta o prelucrare legală şi
echitabilă. De asemenea, ar trebui să se stabilească în dreptul Uniunii sau în dreptul intern
dacă operatorul care îndeplineşte o sarcină care serveşte unui interes public sau care face
parte din exercitarea autorităţii publice ar trebui să fie o autoritate publică sau o altă
persoană fizică sau juridică guvernată de dreptul public sau, atunci când motive de interes
public justifică acest lucru, inclusiv în scopuri medicale, precum sănătatea publică şi protecţia
socială, precum şi gestionarea serviciilor de asistenţă medicală, de dreptul privat, cum ar fi o
asociaţie profesională.
(46)Prelucrarea datelor cu caracter personal ar trebui, de asemenea, să fie considerată
legală în cazul în care este necesară în scopul asigurării protecţiei unui interes care este
esenţial pentru viaţa persoanei vizate sau pentru viaţa unei alte persoane fizice. Prelucrarea
datelor cu caracter personal care are drept temei interesele vitale ale unei alte persoane fizice
ar trebui efectuată numai în cazul în care prelucrarea nu se poate baza în mod evident pe un
alt temei juridic. Unele tipuri de prelucrare pot servi atât unor motive importante de interes
public, cât şi intereselor vitale ale persoanei vizate, de exemplu în cazul în care prelucrarea
este necesară în scopuri umanitare, inclusiv în vederea monitorizării unei epidemii şi a
răspândirii acesteia sau în situaţii de urgenţe umanitare, în special în situaţii de dezastre
naturale sau provocate de om.
(47)Interesele legitime ale unui operator, inclusiv cele ale unui operator căruia îi pot fi
divulgate datele cu caracter personal sau ale unei terţe părţi, pot constitui un temei juridic
pentru prelucrare, cu condiţia să nu prevaleze interesele sau drepturile şi libertăţile
fundamentale ale persoanei vizate, luând în considerare aşteptările rezonabile ale persoanelor
vizate bazate pe relaţia acestora cu operatorul. Acest interes legitim ar putea exista, de
exemplu, atunci când există o relaţie relevantă şi adecvată între persoana vizată şi operator,
cum ar fi cazul în care persoana vizată este un client al operatorului sau se află în serviciul
acestuia. În orice caz, existenţa unui interes legitim ar necesita o evaluare atentă, care să
stabilească inclusiv dacă o persoană vizată poate preconiza în mod rezonabil, în momentul şi
în contextul colectării datelor cu caracter personal, posibilitatea prelucrării în acest scop.
Interesele şi drepturile fundamentale ale persoanei vizate ar putea prevala în special în raport
cu interesul operatorului de date atunci când datele cu caracter personal sunt prelucrate în
circumstanţe în care persoanele vizate nu preconizează în mod rezonabil o prelucrare
ulterioară. Întrucât legiuitorul trebuie să furnizeze temeiul juridic pentru prelucrarea datelor
cu caracter personal de către autorităţile publice, temeiul juridic respectiv nu ar trebui să se
aplice prelucrării de către autorităţile publice în îndeplinirea sarcinilor care le revin.
Prelucrarea de date cu caracter personal strict necesară în scopul prevenirii fraudelor
constituie, de asemenea, un interes legitim al operatorului de date în cauză. Prelucrarea de
date cu caracter personal care are drept scop marketingul direct poate fi considerată ca fiind
desfăşurată pentru un interes legitim.
(48)Operatorii care fac parte dintr-un grup de întreprinderi sau instituţii afiliate unui
organism central pot avea un interes legitim de a transmite date cu caracter personal în
cadrul grupului de întreprinderi în scopuri administrative interne, inclusiv în scopul prelucrării
datelor cu caracter personal ale clienţilor sau angajaţilor. Principiile generale ale transferului
de date cu caracter personal, în cadrul unui grup de întreprinderi, către o întreprindere
situată într-o ţară terţă rămân neschimbate.
(49)Prelucrarea datelor cu caracter personal în măsura strict necesară şi proporţională în
scopul asigurării securităţii reţelelor şi a informaţiilor, şi anume capacitatea unei reţele sau a
unui sistem de informaţii de a face faţă, la un anumit nivel de încredere, evenimentelor
accidentale sau acţiunilor ilegale sau rău intenţionate care compromit disponibilitatea,
autenticitatea, integritatea şi confidenţialitatea datelor cu caracter personal stocate sau
transmise, precum şi securitatea serviciilor conexe oferite de aceste reţele şi sisteme, sau
accesibile prin intermediul acestora, de către autorităţile publice, echipele de intervenţie în
caz de urgenţă informatică, echipele de intervenţie în cazul producerii unor incidente care
afectează securitatea informatică, furnizorii de reţele şi servicii de comunicaţii electronice,
precum şi de către furnizorii de servicii şi tehnologii de securitate, constituie un interes legitim
al operatorului de date în cauză. Acesta ar putea include, de exemplu, prevenirea accesului
neautorizat la reţelele de comunicaţii electronice şi a difuzării de coduri dăunătoare şi oprirea
atacurilor de "blocare a serviciului", precum şi prevenirea daunelor aduse calculatoarelor şi
sistemelor de comunicaţii electronice.
(50)Prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri decât scopurile pentru care
datele cu caracter personal au fost iniţial colectate ar trebui să fie permisă doar atunci când
prelucrarea este compatibilă cu scopurile respective pentru care datele cu caracter personal
au fost iniţial colectate. În acest caz nu este necesar un temei juridic separat de cel pe baza
căruia a fost permisă colectarea datelor cu caracter personal. În cazul în care prelucrarea este
necesară pentru îndeplinirea unei sarcini care serveşte unui interes public sau care rezultă din
exercitarea autorităţii publice cu care este învestit operatorul, dreptul Uniunii sau dreptul
intern poate stabili şi specifica sarcinile şi scopurile pentru care prelucrarea ulterioară ar
trebui considerată a fi compatibilă şi legală. Prelucrarea ulterioară în scopuri de arhivare în
interes public, în scopuri de cercetare ştiinţifică sau istorică ori în scopuri statistice ar trebui
considerată ca reprezentând operaţiuni de prelucrare legale compatibile. Temeiul juridic
prevăzut în dreptul Uniunii sau în dreptul intern pentru prelucrarea datelor cu caracter
personal poate constitui, de asemenea, un temei juridic pentru prelucrarea ulterioară. Pentru
a stabili dacă scopul prelucrării ulterioare este compatibil cu scopul pentru care au fost
colectate iniţial datele cu caracter personal, operatorul, după ce a îndeplinit toate cerinţele
privind legalitatea prelucrării iniţiale, ar trebui să ţină seama, printre altele, de orice legătură
între respectivele scopuri şi scopurile prelucrării ulterioare preconizate, de contextul în care au
fost colectate datele cu caracter personal, în special de aşteptările rezonabile ale persoanelor
vizate, bazate pe relaţia lor cu operatorul, în ceea ce priveşte utilizarea ulterioară a datelor,